
Sighișoara nu este doar un oraș – este o călătorie în timp. Ascunsă între colinele molcome ale Transilvaniei, această cetate medievală este una dintre cele mai bine conservate din Europa și singura locuită neîntrerupt din Evul Mediu până astăzi. Străduțele pietruite, turnurile de pază, zidurile groase și casele colorate spun, toate, o poveste care nu se lasă uitată.
Fondată în secolul al XII-lea de coloniști sași, Sighișoara a fost un important centru comercial și meșteșugăresc. Astăzi, centrul său istoric este inclus în patrimoniul UNESCO și atrage vizitatori din întreaga lume. Aici, fiecare colț este o filă de poveste.
Turnul cu Ceas, simbolul orașului, domină priveliștea cu al său acoperiș colorat și mecanismul încă funcțional. În interior se află un mic muzeu de istorie locală, iar de sus poți admira o panoramă superbă asupra întregii cetăți.
Casa Vlad Dracul, locul în care se presupune că s-a născut Vlad Țepeș, adaugă o notă misterioasă. Deși istoria a transformat acest personaj într-o legendă înfricoșătoare, aici îl poți descoperi dintr-o perspectivă autentică, într-un decor medieval conservat cu grijă.
Scara acoperită (sau Scara Școlarilor) este un alt simbol local – o scară de lemn protejată de un acoperiș arcuit, care duce spre Biserica de pe deal și fostul Liceu German. Urcarea ei este o experiență în sine, ca o tranziție între vremuri.
Sighișoara este și locul în care tradițiile încă respiră. Festivalurile medievale, târgurile de meșteșugari, concertele în aer liber și paradele costumate transformă cetatea într-un decor de basm. Atmosfera este completată de ateliere de ceramică, fierărie și pictură pe sticlă – toate păstrate în stil tradițional.
Pe lângă istorie, orașul oferă și o experiență culinară rafinată. Restaurantele din cetate servesc preparate cu influențe săsești și ardelenești, iar micile cafenele sunt locuri perfecte pentru o pauză cu vedere spre zidurile vechi.
Sighișoara este o destinație pentru visători, artiști, romantici și exploratori. E locul în care nu te grăbești, în care fiecare pas pe piatră cubică îți amintește că istoria poate fi trăită, nu doar citită.